COMUNICAT DE PRESĂ
Am luat act cu surprindere de afirmaţiile făcute de Crin Antonescu, liderul PNL şi posibil candidat la funcţia de preşedinte al României din partea USL, în cadrul reuniunii organizaţiei femeilor liberale de vineri, 30 august 2013. „Nu sunt deloc feminist, detest feminismul, pentru că îmi pare că riscă să desfigureze femeia. Cred cu conservatoare modestie că Dumnezeu ne-a creat diferiţi cu egală splendoare dumnezeiască şi ceea ce are mai preţios femeia este tocmai ceea ce face diferenţa în raport cu bărbatul. Deseori, deseori, sunt invidios pe dumneavoastră sau regret că nu sunt femeie [...]” le-a spus Antonescu femeilor liberale.
Am vrea să-i aducem aminte liderului liberal că în România femeile continuă să se confrunte cu numeroase prejudecăţi legate de rolul în familie şi în societate, că la nivel de mentalitate continuă să existe clişee şi stereotipuri prin care acestea sunt puse în situaţii dezavantajate şi inegale în raport cu bărbaţii şi, nu în ultimul rând, că România se situează pe ultimele locuri în Europa în ce priveşte reprezentarea politică a femeilor, atât în Parlament şi Executiv, cât şi la nivelul structurilor de decizie din administraţia publică locală.
I-am reaminti totodată viitorului candidat la preşedinţie că în România persistă o cultură a toleranţei şi a negării în legătură cu violenţa domestică, flagel ale cărui principalele victime sunt femeile, dar şi în legătură cu alte forme de violenţă împotriva femeilor precum violul, hărţuirea sexuală, exploatarea sexuală, agresiuni în urma cărora tot femeile sunt blamate şi stigmatizate şi faţă de care se practică o tăcere complice la nivel public.
Totodată, femeile continuă să fie plătite mai puţin decât bărbaţii la muncă de valoare egală – în medie cu 9%; rămân principalele prestatoare ale muncilor casnice şi de îngrijire, munci care sunt neremunerate şi invizibile, în timp ce pe piaţa muncii se confruntă cu discriminări ocupaţionale atestate de numeroase studii şi statistici: femeile ajung mai greu în funcţii de conducere şi lucrează în domenii mai prost plătite (vezi educaţia şi sănătatea). Cumularea dezavantajelor se reflectă în faptul că femeile vârstnice din România sunt în special predispuse la sărăcie din momentul în care se pensionează pentru că în muncă au avut salarii mici. Mamele singure fac şi ele parte din categoria persoanelor cu risc crescut de sărăcie pentru faptul că nu există servicii alternative eficiente de îngrijire a copiilor. Femeile din mediul rural, dar şi femeile rome reprezintă categorii vulnerabile, expuse discriminării şi sărăciei.
Acestea sunt câteva din problemele cu care femeile, în general, sau anumite categorii de femei, se confruntă în România şi faţă de care mişcarea feministă a luat constant atitudine. Mai pot fi menţionate multe altele: sexismul din mass media, educaţia bazată pe stereotipuri de gen, stereotipuri de gen din cultură şi în artă, lipsa informării cu privire la drepturile sexuale şi reproductive, rata ridicată a sarcinilor la adolescente, serviciile deficitare din maternităţi şi altele.Într-un asemenea context, ne întrebăm ce înţelege Crin Antonescu prin feminism şi am vrea să ne indice prin ce acţiuni şi activităţi organizaţiile feministe din România l-au făcut să ajungă la afirmaţia că detestă feminismul.
Poziţia lui Antonescu de la recenta reuniune a organizaţiei femeilor liberale este cu atât mai puţin de înţeles cu cât, în noiembrie 2009, a declarat revistei The One că dacă ar fi să candideze la Preşedinţie o femeie, ar vota-o pe Mihaela Miroiu, un nume de referinţă în mişcarea feministă din Romania, motivul invocat de el atunci fiind că Mihaela Miroiu susţine cauza femeilor, "acea majoritate uitată de politică". Am vrea să explice Crin Antonescu opiniei publice discrepanţa între afirmaţiile făcute în 2009 şi atitudinile conservator-creştine şi anti-feministe exprimate recent.
În încheiere, îl provocăm la o dezbatere legată de feminism şi problemele femeilor din România, oricând doreşte şi în orice fel de spaţiu îi este convenabil: academic, informal, dezbatere televizată sau orice alt format.
Organizaţii semnatare:
Societatea de Analize Feministe AnA
Asociaţia Front
Centrul de Studii în Idei Politice
Foto @Pe surse